Psalmul 1 LEGEA DOMNULUI – CALEA

 

   Psalmul la care vom cugeta și pe care azi îl vom analiza, este Psalmul 1, am început să-l scriu din stânga: Ferice de omul (ce fel de om?), care nu se duce (Unde?) la sfatul celor răi, (caracteristica celor răi am scris-o în dreapta) nu se opreşte (Unde?) pe calea celor păcătoşi, pe calea celor păcătoşi şi nu se aşază şi nu se aşază (Cu cine?) pe scaunul (ADUNAREA) celor batjocoritori, ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui (Domnului)! Cugetă, cât de des? Zi și noapte! El cugetă zi și noapte. Și cum este el? În primul verset scrie că este fericit. Este fericit pentru că el este ca un pom, (vedem mai departe caracteristica) pom sădit lângă un izvor de apă, (ce încă aflăm despre pom?) care îşi dă rodul la vremea lui şi ale cărui frunze nu se veştejesc (ce caracteristică mai are acest pom?) (Ce încă?); tot ce începe duce la bun sfârşit. (El nu doar rămâne în Legea Domnului, nu doar cugetă la Legea Lui), dar încă face ceva! tot ce începe duce la bun sfârşit.
    Nu tot aşa e cu cei răi, (despre cei răi am scris mai la dreapta) Mai sus am scris, că ei au sfat, calea lor e calea păcatului, compania lor sunt batjocoritorii! Cei răi nu sunt ca cei neprihăniți, nu sunt ca un pom, nu vor face tot ce Dumnezeu dorește de la ei. Nu tot aşa este cu cei răi, ci ei nu sunt ca pomul, dar ca pleava, pe care o spulberă vântul, pe care o suflă vântul. Ce consecințe vor primi? Deci în a doua coloană am scris caracteristica celor răi: De aceea cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii, cei răi nu pot ţine capul sus în ziua judecăţii, (Ce încă mai aflăm?) nici păcătoşii, în adunarea celor neprihăniţi.

Ultimul verset:
Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, (Calea celor neprihăniți este în prima coloană) Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, (Calea celor neprihăniți e scrisă mai sus în prima coloană) dar calea păcătoşilor (e scrisă în a 2-a coloană) dar calea păcătoşilor duce la pieire. Să facem o analiză mică, la ceea ce-am notat. La început cântărețul de psalm a scris ferice de omul, indiferent de gen, vârstă, cu alte cuvinte este fericit omul, când e fericit? Prima condiție! Nu se duce la sfatul celor răi, am notat cu roșu! Nu stă pe calea celor păcătoși; Nu se așază în adunarea celor batjocoritori. (Vedem aici în această enumerare: se duce, se oprește, se așază - o lege când omul devine nefericit!) El de la început se duce, apoi se oprește, pe calea celor păcătoși, apoi se așază în adunarea celor batjocoritori! Iar aici e prezentată calea, pe care merg milioane și milioane de oameni! Care ajung nefericiți, deoarece și-au permis să se ducă la sfatul celor răi, și aceasta e doar începutul! Se duce apoi iar se duce! Iar aceasta se transformă în aceea, că el deja se oprește pe calea păcătoșilor, iar mai departe e o altă stadie, el deja se așază în adunarea celor batjocoritori, el deja nu e doar oaspetele acestui grup, sau club. El deja hotărăște ceva acolo, încearcă să facă ceva acolo, să schimbe spre mai rău etc. Deci vedem ca să fii fericit, nu trebuie să faci ceea ce e scris în a 2-a coloană. Poți să depistezi un om neprihănit în conformitate cu acele fapte, pe care nu le face, în conformitate cu acele locuri, unde nu se duce, și după grupul, cu care n-are nimic în comun. Cu care n-are nimic în comun. El nu se duce la sfatul celor răi. Nu se sfătuiește cu ei, chiar dacă par deștepți, vicleni, cu studii. Nu valorifica în conformitate cu standardele celor răi. El nu se oprește pe calea celor păcătoși. Nu procedează așa cum cei răi. Ca să nu ajungă în compania lor. Și să nu meargă spre rău împreună cu ei. El nu se odihnește împreună cu ei. Desigur, mai există condiții, ca să fii fericit. Ce îl ține departe de sfatul celor răi, de calea celor păcătoși, de adunarea celor batjocoritori? Ce îl întărește în lupta cu ispitele? Acesta e răspunsul la întrebare. Iar aceasta e următoarea condiție: studiază profund Legea Domnului! Am notat: îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului! şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui Următoarea condiție ca să fii fericit, nu e doar să te ferești de păcate, dar să-ți zidești viața pe Cuvintele Lui Dumnezeu; cugetă la Legea Domnului! Ceea ce iubim, aceea facem. În Legea Domnului el găsește rânduiala Lui Dumnezeu! El cugetă la Legea Domnului! El pătrunde în esență, ca să înțeleagă corect. Aceasta nu înseamnă că trebuie să citești Biblia 24/24! Acest om înțelege corect lucrurile, pentru că a căutat înțelepciunea, priceperea, chibzuința de la Dumnezeu și le-a cerut cu credință de la Dumnezeu, fără să se îndoiască deloc, și Dumnezeu I le-a dat. Când vorbim despre Lege, vorbim despre faptul că toate lucrurile stau la locul lor, și nu e dezordine. Există rânduiala Lui Dumnezeu! De aceea, putem să ne judecăm starea noastră duhovnicească răspunzând la întrebările: Ce înseamnă pentru mine Legea Domnului? O caut? Doresc s-o înțeleg, să înțeleg rânduiala Lui Dumnezeu? Ce loc ocupă ea în viața mea? Ocupă zi și noapte gândurile mele? E scris: zi şi noapte cugetă la Legea Lui! Cântărețul de psalm a scris, că trebuie să ne ocupăm cu aceasta zi și noapte. Trebuie să avem un obicei permanent, să apelăm la Cuvântul Lui Dumnezeu. Să procedăm potrivit cu El. Cuvântul Lui Dumnezeu e sursa mângâierii! Să-l avem în minte. Și să-l aplicăm la viața noastră, fie zi, fie noapte. E vorba despre disciplina noastră. Vedem că acest om are speranță! El va fi ca un pom sădit lângă un izvor de apă (prin culoarea verde am notat pomul, și tot ce-l caracterizează) Dacă locuiești într-un loc unde sunt multe ploi, nu vei înțelege această comparație! Dar imaginează-ți pământul uscat din Israel, unde apa e ca aurul, iar soarele încălzește foarte puternic. Deci pomul va înflori, și va da roade, doar dacă rădăcinile pomului vor fi lângă un izvor subteran. Am notat izvor de apă! El aduce rod. E rodul lui, nu e un rod lipit. Și aduce la vremea lui. Căci pomul e sădit ca să aducă rod, aceasta e scopul lui. Și prin acest rod să bucure pe cei din jur. E scris: frunzele lui nu se veștejesc! E un pom verde, măreț, care nu e nimicit de împrejurări. frunzele lui nu se veștejesc, nu din cauza că plouă des, dar din cauza că rădăcinile lui consumă apă din izvor subteran. Și e scris: tot ce începe duce la bun sfârşit. Așa un om va face tot ce Dumnezeu cere de la el. Dumnezeu îi dă tot de ce are nevoie, ca să facă tot ce dorește Dumnezeu de la el! Iar la urma urmei e scris: Cunoaște Domnul această cale, calea celor neprihăniți! Dumnezeu știe unde te duci, sau unde nu te duci. Unde te oprești, sau unde nu te oprești. Cu cine stai, sau cu cine nu stai. Care sunt dorințele tale. La ce cugeți. Căci gândurile tale hotărăsc cuvintele și faptele tale. El cunoaște calea celor neprihăniți. EL cunoaște unde duce această cale. Această cale duce la bun sfârșit, oricare n-ar fi vremurile. Omul neprihănit e ca un pom sădit lângă un izvor de apă. Dumnezeu cunoaște cine are o relație personală, corectă cu El. Dumnezeu cunoaște unde aleargă omul spre bine sau spre rău. Lui Dumnezeu Îi place calea celor neprihăniți. Legea Lui e ca un izvor de apă, de unde pomul primește tot de ce are nevoie, ca să aducă rod la vremea potrivită, ca să fim roditori, pe plac Lui Dumnezeu. Nicio împrejurare nu poate să facă în așa fel, ca frunzișul celor neprihăniți să se veștejească. Neprihăniții vor reuși să facă tot ce dorește Dumnezeu de la ei.

Dar ce-am aflat despre cei răi? ce-am aflat despre cei răi? Au sfat, au o cale păcătoasă, au o companie, adunare, unde se simt ca acasă. Cu anii Răii se fac mai răi. De la început oamenii răi refuză să-și împlinească responsabilitățile sale față de Dumnezeu, dar nu se opresc aici, se duc la cei păcătoși, încep să slujească păcatului, inima lor se înrăutățește, iar la urma urmei ei se fac batjocoritori, care vorbesc de rău tot ce e sfânt, fac glume proaste pe seama la înțelepciunea Lui Dumnezeu, se joacă cu păcatul. Așa e calea păcătoșilor, care duce la pierzare. Cei răi devin mai răi, dacă nu-și schimbă gândirea, dacă nu-L respectă într-un mod deosebit pe Dumnezeu. Cei răi vorbesc împotriva Lui Dumnezeu. Cei răi fac opusul la ceea ce fac cei neprihăniți. Cei răi sunt ca pleava, sunt ca pleava, pe care o suflă vântul. N-au rădăcină. Stau la suprafață, uscați. Ei acționează în conformitate cu direcția spre care bate vântul. Foarte mulți oameni răi și-au distrus viața, pentru că ascultă de sfatul celor răi, stau pe calea celor păcătoși, se așază în adunarea celor batjocoritori, ei nu cugetă la Legea Domnului, nu O cercetează profund, deci ei nu aduc roade bune. Ei sunt ca pleava, pe care o suflă vântul. Ei sunt ca un gunoi. Va veni vremea când Domnul Iisus îi va judeca pe cei răi după dreptate, iar ei vor fi găsiți vinovați. De aceea, e scris că nu vor putea ţine capul sus în ziua judecăţii. Ei vor fi judecați! Și nu vor putea ține capul sus în ziua judecății. Dumnezeu va desparte pe cei neprihăniți de cei răi. Va fi o judecată adevărată. Acolo nu vor putea da mită, sau să cumpere pe judecător. Judecătorul Cel drept va judeca după dreptate. De ce nu te-ai pocăit (de ce nu ți-ai schimbat gândirea?)? După moarte cererile celor răi vor fi respinse, ca ceva nesemnificativ și pe vecie vor fi depărtați de Fața Lui Dumnezeu, de cei neprihăniți și vor fi chinuiți zi și noapte în vecii vecilor. Cei răi merg spre pierzare. spre pierzare.

 

-Ce ne este dat să cunoaștem? Am aflat Despre 2 căi, care sunt disponibile omului. Două moduri de viață – două rezultate. Doar o singură cale duce la fericire.

-Ce trebuie să facem?  Să nu cerem sfat de la cei răi; să nu ne oprim pe calea celor păcătoși; să nu ne așezăm în adunarea celor batjocoritori; să studiem profund Legea Domnului și zi și noapte să cugetăm la Legea Lui; toate lucrările, care sunt bune și după voia Lui Dumnezeu să le ducem până la capăt; să umblăm pe calea, celor neprihăniți, ca să fim fericiți; și să ducem pe alții la fericire.

La ce să ne așteptăm? Cel neprihănit va fi ca un pom, va fi fericit… Cei răi vor fi ca pleava… pe cei răi îi așteaptă judecata și pierzarea.

 

Ce trebuie să cerem de la Dumnezeu? Să ne facă fericiți, să ne păzească de cei răi, de ispite, să ne deie discernământ…

 

Fiți binecuvântați! Să ne rugăm Domnului în conformitate cu voia Lui cea bună, plăcută și desăvârșită!