Binecuvântați!

Exemple din Biblie: cum au binecuvântat oamenii!

Familia Rebecăi au binecuvântat-o în așa fel:

Au binecuvântat pe Rebeca şi i-au zis: „O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii şi sămânţa ta să stăpânească cetăţile vrăjmaşilor săi!” (Geneza 24:60)

Israel a înfiat pe nepoții lui: Manase și Efraim, apoi i-a binecuvântat!

Binecuvântarea celor doi fii ai lui Iosif

Israel s-a uitat la fiii lui Iosif şi a zis: „Cine sunt aceştia?” Iosif a răspuns tatălui său: „Sunt fiii mei pe care mi i-a dat Dumnezeu aici.” Israel a zis: „Apropie-i, te rog, de mine, ca să-i binecuvântez.” Ochii lui Israel erau îngreuiaţi de bătrâneţe, aşa că nu mai putea să vadă. Iosif i-a apropiat de el, şi Israel i-a sărutat şi i-a îmbrăţişat. Israel a zis lui Iosif: „Nu credeam că am să-ţi mai văd faţa şi iată că Dumnezeu m-a făcut să-ţi văd şi sămânţa.” Iosif i-a dat la o parte de lângă genunchii tatălui său şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea lui. Apoi Iosif i-a luat pe amândoi, pe Efraim cu mâna dreaptă, la stânga lui Israel, şi pe Manase cu mâna stângă, la dreapta lui Israel, şi i-a adus aproape de el. Israel şi-a întins mâna dreaptă şi a pus-o pe capul lui Efraim, care era cel mai tânăr, iar mâna stângă a pus-o pe capul lui Manase; înadins şi-a încrucişat mâinile astfel, căci Manase era cel dintâi născut. A binecuvântat pe Iosif şi a zis: „Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinţii mei Avraam şi Isaac, Dumnezeul care m-a călăuzit de când m-am născut până în ziua aceasta, Îngerul care m-a izbăvit de orice rău, să binecuvânteze pe copiii aceştia! Ei să poarte numele meu şi numele părinţilor mei Avraam şi Isaac şi să se înmulţească foarte mult în mijlocul ţării!” Lui Iosif nu i-a venit bine când a văzut că tatăl său îşi pune mâna dreaptă pe capul lui Efraim, de aceea a apucat mâna tatălui său ca s-o ia de pe capul lui Efraim şi s-o îndrepte pe al lui Manase. Şi Iosif a zis tatălui său: „Nu aşa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui.” Tatăl său n-a vrut, ci a zis: „Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decât el şi sămânţa lui va ajunge o ceată de neamuri.” El i-a binecuvântat în ziua aceea şi a zis: „Numele tău îl vor întrebuinţa israeliţii când vor binecuvânta, zicând: ‘Dumnezeu să Se poarte cu tine cum S-a purtat cu Efraim şi cu Manase!’” Şi a pus astfel pe Efraim înaintea lui Manase. Geneza 48:8-20

 

Capitolul 49

Binecuvântarea dată de Iacov fiilor săi

Iacov a chemat pe fiii săi şi a zis: „Strângeţi-vă şi vă voi vesti ce vi se va întâmpla în vremurile care vor veni.

Strângeţi-vă şi ascultaţi, fii ai lui Iacov!
Ascultaţi pe tatăl vostru Israel!
Ruben, tu, întâiul meu născut,
Puterea mea şi pârga tăriei mele,
Întâiul în vrednicie şi întâiul în putere,
Năvalnic ca apele – tu nu vei mai avea întâietatea!
Căci te-ai suit în patul tatălui tău,
Mi-ai spurcat patul suindu-te în el.
Simeon şi Levi sunt fraţi;
Săbiile lor sunt nişte unelte de silnicie.
Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor,
Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor!
Căci, în mânia lor, au ucis oameni
Şi, în răutatea lor, au tăiat vinele taurilor.
Blestemată să fie mânia lor, pentru că a fost prea turbată,
Şi furia lor, căci a fost prea sălbatică!
Îi voi împărţi în Iacov
Şi-i voi risipi în Israel.
Iudo, tu vei primi laudele fraţilor tăi.
Mâna ta va apuca de ceafă pe vrăjmaşii tăi.
Fiii tatălui tău se vor închina până la pământ înaintea ta.
Iuda este un pui de leu.
Tu te-ai întors de la măcel, fiule!
Iuda îşi pleacă genunchii, se culcă întocmai ca un leu,
Ca o leoaică: cine-l va scula?
Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda,
Nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui,
Până va veni Şilo (Mesia),
Şi de El vor asculta popoarele.
El îşi leagă măgarul de viţă
Şi de cel mai bun butuc de viţă mânzul măgăriţei lui;
Îşi spală haina în vin
Şi mantaua în sângele strugurilor.
Are ochii roşii de vin
Şi dinţii albi de lapte.
Zabulon va locui pe ţărmul mărilor,
Lângă limanul corăbiilor,
Şi hotarul lui se va întinde înspre Sidon.
Isahar este un măgar osos,
Care se culcă în grajduri.
Vede că locul unde se odihneşte este plăcut
Şi că ţinutul lui este măreţ;
Îşi pleacă umărul sub povară
Şi se supune birului.
Dan va judeca pe poporul său,
Ca una din seminţiile lui Israel.
Dan va fi un şarpe pe drum,
O năpârcă pe cărare,
Muşcând călcâiele calului,
Făcând să cadă călăreţul pe spate.
În ajutorul Tău nădăjduiesc, Doamne!
Peste Gad vor da iureş cete înarmate,
Dar şi el va da iureş peste ele şi le va urmări.
Aşer dă o hrană minunată;
El va da bucate alese împăraţilor.
Neftali este o cerboaică slobodă,
Rosteşte cuvinte frumoase.
Iosif este vlăstarul unui pom roditor,
Vlăstarul unui pom roditor sădit lângă un izvor;
Ramurile lui se înalţă deasupra zidului.
Arcaşii l-au aţâţat, au aruncat săgeţi
Şi l-au urmărit cu ura lor.
Dar arcul lui a rămas tare
Şi mâinile lui au fost întărite
De mâinile Puternicului lui Iacov:
Şi a ajuns astfel păstorul, stânca lui Israel.
Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatălui tău, care te va ajuta;
Aceasta este lucrarea Celui Atotputernic, care te va binecuvânta
Cu binecuvântările cerurilor de sus,
Cu binecuvântările apelor de jos,
Cu binecuvântările ţâţelor şi ale pântecelui mamei.
Binecuvântările tatălui tău
Întrec binecuvântările părinţilor mei şi se înalţă
Până în creştetul dealurilor veşnice:
Ele să vină peste capul lui Iosif,
Peste creştetul capului domnului fraţilor săi!
Beniamin este un lup care sfâşie;
Dimineaţa mănâncă prada,
Iar seara împarte prada răpită.”

Aceştia sunt toţi cei ce alcătuiesc cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. Şi acestea sunt lucrurile pe care li le-a spus tatăl lor când i-a binecuvântat. I-a binecuvântat pe fiecare cu o binecuvântare deosebită. (Geneza 49:1-28)

 

Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvântaţi şi nu blestemaţi. Romani 12:14

...binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă... (Luca 6:28)

 

Trebuie să binecuvântăm pe vrăjmașii noștri!

 

Avem dreptul să binecuvântăm și pe străini, și pe prieteni etc.

 

Când binecuvântăm trebuie să zicem binecuvântări concrete, ci nu pur și simplu: Domnul să te binecuvânteze!

Ca de exemplu: Dumnezeu să-ți dea o viață foarte lungă, Dumnezeu să te binecuvânteze cu multă sănătate, Domnul să-ți dea copiii, Domnul să-ți dea mai mult decât strictul necesar etc.

 

Binecuvântarea

Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: „Vorbeşte lui Aaron şi fiilor lui şi spune-le: ‘Aşa să binecuvântaţi pe copiii lui Israel şi să le ziceţi: «Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!» Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, şi Eu îi voi binecuvânta.’”  Numeri 6:22-27 (din Legea Lui Moise)

 

Ap. Pavel a zis:

Noi ştim că Legea (Legea lui Moise) este bună dacă cineva o întrebuinţează bine, căci ştim că Legea nu este făcută pentru cel neprihănit, ci pentru cei fărădelege şi nesupuşi, pentru cei nelegiuiţi şi păcătoşi, pentru cei fără evlavie, necuraţi, pentru ucigătorii de tată şi ucigătorii de mamă, pentru ucigătorii de oameni, pentru curvari, pentru sodomiţi, pentru vânzătorii de oameni, pentru cei mincinoşi, pentru cei ce jură strâmb şi pentru orice este împotriva învăţăturii sănătoase –potrivit cu Evanghelia slavei fericitului Dumnezeu care mi-a fost încredinţată mie. (1 Timotei 1:8-11)

 

În Biblie nu este o interdicție să folosim aceste cuvinte, când binecuvântăm copiii noștri, chiar dacă nu sunt evrei: «Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească! Domnul să facă să lumineze Faţa Lui peste tine şi să Se îndure de tine! Domnul să-Şi înalţe Faţa peste tine şi să-ţi dea pacea!»

Trebuie de binecuvântat pe copiii, chiar și pe copiii, care nu sunt evrei!

Dumnezeu folosește oamenii ca instrumente, ca să binecuvânteze pe alți oameni!

Dumnezeu poate să binecuvânteze direct!

Dumnezeu este Acela, Care dă înfăptuirea la binecuvântare! Ca de exemplu: Domnul să-ți dea un fiu! Dumnezeu este Acela, Care decide, dacă va înfăptui cutare binecuvântare sau nu, dacă îți va da un fiu, sau nu! Noi avem de făcut partea noastră, iar Dumnezeu va face partea Lui!

 

Copilaşii

I-au adus nişte copilaşi ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii au certat pe cei ce îi aduceau. Când a văzut Isus acest lucru, S-a mâniat şi le-a zis: „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci Împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei. Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş cu niciun chip nu va intra în ea!” Apoi i-a luat în braţe şi i-a binecuvântat, punându-Şi mâinile peste ei. Marcu 10:13-16

Domnul Iisus a binecuvântat copiii!

Domnul Iisus este un exemplu de urmat!

 

Prin credinţă Iacov, cu puțin timp înainte de moartea sa, a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif… Evrei 11:21

 

Se binecuvântează prin credință!

Dacă nu veţi asculta, dacă nu vă veţi pune inima ca să daţi slavă Numelui Meu”, zice Domnul oştirilor, „voi arunca în voi blestemul şi voi blestema binecuvântările voastre; da, le-am şi blestemat, pentru că n-aveţi pe inimă porunca Mea. Maleahi 2:2

 

 

Dacă păcătuiești, dacă ești necredincios(-oasă), dacă n-ai Duhul Sfânt în interior, și dacă vei binecuvânta pe cineva, care n-are Duhul Sfânt în interior, atunci, Dumnezeu va blestema binecuvântările tale, adică, când vei zice vreunui om fără Duhul Sfânt în interior: Domnul să-ți dea sănătate! Domnul îi va da boală, iar când vei zice vreunui om fără Duhul Sfânt în interior: Domnul să-ți dea belșug, Domnul o să-i dea sărăcie etc. Adică Dumnezeu va blestema cutare om, chiar dacă îl vei binecuvânta.

 

Deci, dacă dorești să binecuvântezi cu putere, și nu dorești ca binecuvântările tale să fie transformate în blestem, atunci trebuie mai întâi de toate să te pocăiești (să-ți schimbi gândirea prin studierea profundă a Sfintelor Scripturi și să aplici adevărurile studiate), iar apoi să binecuvântezi pe alți oameni!

 

Oamenii fără Duhul Sfânt în interior sunt sub blestemul Legii Lui Moise, dacă necazurile acestui blestem nu au venit în viața lor, ele pot să vină peste 1 an, sau peste 10 ani, sau peste 20 de ani, dacă toată viața n-au venit, aceasta înseamnă, că Dumnezeu a avut milă de cutare oameni și le-a dat ceea ce ei n-au meritat, și bunătatea Lui Dumnezeu, îndelunga Lui răbdare îndeamnă pe acești oameni la pocăință. Dumnezeu are dreptul să aleagă de cine să aibă milă! Dar în viața unor oameni fără Duhul Sfânt în interior a venit blestemul legii!

 

Credincioșii în Iisus dacă păcătuiesc și dacă nu părăsesc păcatele sunt pedepsiți cu neputința, boala și moartea. Dacă aceste pedepse n-au venit în viața lor, aceasta înseamnă că Dumnezeu are milă de ei, și bunătatea Lui îi îndeamnă la pocăință! Aceste pedepse nu sunt blestemul legii, ci pedepse pe care Dumnezeu le aplică copiiilor Săi din dragoste!

 

Blestemul legii este destinat pentru cei necredincioși! Dar Dumnezeu are milă de mulți necredincioși, și blestemul legii îi ocolește, și prin aceasta Dumnezeu îi îndeamnă la pocăință!

 

Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum zboară rândunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. Proverbele 26:2

 

Blestemul nu poate veni în viața credinciosului! Dar în viața credinciosului vin încercări ale credinței (de multe ori încercările sunt dureroase, împovărează duhul tău, te mâhnesc, sunt neplăcute) și dacă a păcătuit pot să vină pedepse pentru păcate! Prin pedepse, Dumnezeu îi motivează pe credincioși să lepede păcatele, și aceste pedepse sunt manifestarea dragostei Lui Dumnezeu față de ei!

 

Blestemul legii este destinat pentru cei necredincioși! Și oarecare blestem este destinat pentru cei necredincioși! Dacă Dumnezeu păzește de blesteme, aici pe pământ, câțiva necredincioși, aceasta nu înseamnă că îi păzește pe toți necredincioșii de blesteme, aici pe pământ! Dar iazul de foc și de pucioasă – locul veșnic de chin unde vor fi aruncați toți necredincioșii, după ce se va finisa viața lor vremelnică, locul acela de chin, de asemenea reprezintă un blestem pentru ei. Dacă pe pământ Domnul i-a păzit de blesteme, totuși dacă nu se vor pocăi, după moarte vor fi chinuiți veșnic. Dumnezeu nu păzește de blesteme, aici pe pământ, pe toți necredincioșii, în viața unor necredincioși vin blesteme aici pe pământ, dar nu în viața la toți necredincioșii vin blesteme, aici pe pământ! Dacă ești credincios(-oasă) în Domnul Iisus, și dacă cineva te-a blestemat, atunci acest blestem nu te nimerește (nu te va ochi), dar în viața ta, Domnul va trimite încercări ale credinței, care sunt pentru desăvârșirea caracterului tău, și dacă vei păcătui, Dumnezeu te va pedepsi din dragoste, iar dacă nu ți-a dat aceste pedepse, chiar dacă ai păcătuit, Dumnezeu prin mila Lui te îndeamnă la pocăință! Deci credincioșii nu trebuie să se teamă, dacă cineva îi va blestema! Dar necredincioșii, dacă vor fi blestemați, și dacă Dumnezeu va decide să nu-i apere de blesteme, aici pe pământ, atunci aceste blesteme îi vor ochi, vor veni în viața lor, și nu vor putea să fugă de ele, fără pocăință! Doar prin pocăință, vor putea scăpa de ele! Doar prin credință în Evanghelie vor putea să scape de cutare blesteme! (A crede în Evanghelie = A crede în Hristos = a asculta de Iisus Hristos)!

Prin blestemul legii, Dumnezeu îi motivează pe necredincioși să creadă în Evanghelie (în Iisus Hristos)!